A cui sunt aieste curturi?

A cui sunt aieste curturi?
Aşa nante rădicate,
Pe tămălii aşăzate,
Cu termopan coperite,
Pe la fereşti podobite,
Pe dinuntru poleite?
Dar în curturi ce era?
Measă-ntinsă, belşugată.
Dar la measă cine şade?
E senatoru Gherase
Şi cu frac-su deputatu
Şi cu neamu-i de mătase
Care o nălţat palatu.
Stau la measă şi cinstesc;
Ei cinstesc, ei se măresc
Şi de-nvoieli vorovesc.
Că îi alese poporu
Să îi deie lui onoru,
Şi să robotească tare
Pentru-a Ţării-mbălşugare.
Robotit-au robotit
Bănet mult au isprăvit.
Li se primbră sara-n casă
Muiere ca o crăiasă,
În straiţă de mătasă,
Cu veşmânt de preuteasă.
Iară mândri-ai lor copchii
Au bemveuri jucării,
Galbeni mulţi au gonisit,
Ăstfel Ţara au slăvit!
Dară cine bate-n poartă
Vineri sara ca bolându?
– Dă-te prins, Gherase, tată!
Îs mascaţii cu colându!
E nănaşu uncheşel
Gata să te sorcovască,
C-aşe-i datina de fel
La ograda rumânească.

Bei, mănânci, numeri bănetul
Da mai şi plăteşti o dată.
Ia-ţi stilou şi caietu
C-ai de scris operă lată!
Las’ să fie sănătate
Că-i mai bună dăcât toate,
Stai puţân ş-apoi la anu
Faci Crăciun la tine-n castă.
Nu-ţi ia nime gologanu
Nici blana de pe nevastă!
Nu-ţi ia nime-a tale curturi,
Nici căşile sau domnia;
Ocnele la noi îs scurturi,
Să trăiască Rumânia!

 

Sursă: A cui sunt aieste curturi?