zinadorina

Planurile pentru întreaga zi păreau stabilite de la primii aburi ai  cafelei care îmi învăluiau simțurile  când ochii priveau absenți  camera goală,  distanța  amabilă,   palidă rătăcire.  Zgomote îmi trec în auz, discuții mărunte, cuvinte tăioase, tăceri îndelungi încă dor. Mă gândesc la câte greșeli au încăput într-o viață de om, la clipele de încântare, la priviri ascuțite , răni deschise, inima încă îmi este slăbită. Doar migrena este singura care nu m-a părăsit, simt durerrea acută … până când? Mă întreb cum mi-am supraviețuit și de data asta, rătăcesc fără sens. Încerc să mă ascund în spatele unor răspunsuri binevoitoare, lumina îmi oferă  și azi binecuvântarea dureroasă.

Deschid televizorul din inerție, totul e fără noimă. Intru în universul virtual, un cerc vicios în care ne ascundem când   vrem  să ieșim în lume.  Click și să fie muzică     Ay que bonito es volar/ Ay mama/ Subirse y dejarse caer/ en los…

Vezi articol original 383 de cuvinte mai mult

Anunțuri