CRONICA [R]

photo_radu_saplacanÎn fiecare an, când îți scriu de ziua ta, îmi vin în minte vorbele tale: „ne naștem pentru a muri”. De obicei, între cele 2 momente, adunăm destulă mizerie pentru ca exitul să apară ca un act reparator. Mizeria vine de la alții, dar si de la noi. Condiția umană rămâne precară, din ce în ce mai precară, ni se pare, fiindcă de data aceasta primim noi nota de plată. Au fost și vor mai fi și vremuri eroice, cele pe care le trăim sunt mai degrabă pragmatice. De când ai plecat, nu s-a întâmplat mare lucru, așa cum nu se întâmplase nici înainte. Libertatea nu-i face pe oameni mai buni. Aș zice că libertatea asta e o mare păcăleală, fiindcă ne ademenește să ne arătăm, liberi, lăcomia, ticăloșia, lașitatea… Nu are rost să continui, e mereu aceeași poveste. Cartea ta, „Mizeria Imaginației” se scrie singură, zi de zi. Barzovism…

Vezi articol original 11 cuvinte mai mult

Anunțuri