Căutare

Biblioteca Cronopedia

~ club de scriere literar-artistică ~

luna

Iunie 2017

Haiku estival (2)

e-Bibliotheca septentrionalis

Gabriela Gentiana Groza

originalul în română și traducerea
în engleză de Gabriela Gențiana GROZA

Ploaie-n aversă –
parfum de sânziene
în aerul pur

Rain downpour
Midsummer’s Eve aroma
in the fres hair

Vezi articol original 37 de cuvinte mai mult

Sugestii de lectură

Floarea cu petală albastră

Al Phagora

Pe culmea muntelui, spinare de balaur împietrit -cum îi spuneau montaniarzii-, George și Andrei se opriră o vreme, preț de o țigară pentru George. Prieteni vechi, se vedeau totuși destul de rar; acum, la 50 de ani împliniți, urcau târâș-grăpiș muntele pe care hălăduiseră în vremuri mai tinere.
-Ai auzit de floarea cu petală albastră? întrebă George, privind în jos prin fumul țigării.
-Parcă, răspunse Andrei, care scruta culmile pe sub pălăria cu boruri largi.
-E o floare cu șapte petale. Știi că sunt rare florile cu șapte petale? Dar asta are șase petale albe și una albastră.
-Și crește pe-aici?
-Așa se zice. Poate că e doar o legendă. Nea Relu, cabanierul de la Fața Pietrelor, povestea că a văzut-o pe-aici. Acum treizeci de ani.
-Și nu apare în vreun tratat botanic? Are denumire științifică?
-Nu. Ți-am zis, poate e doar o legendă. Și știi ce se mai zice?…

Vezi articol original 619 cuvinte mai mult

Povești distractive cu multe aventuri

Cartea care te așteaptă

Biblioteca Publică „A. Donici”

clementinaPennypacker, Sara. Eroina Clementina / Sara Pennypacker. – București: Editura Arthur, 2016. -128 p.

Clementina, o fetiţă de 8 ani, locuia împreună cu fratele ei mai mic şi cu părinţii într-un  demisol de bloc în care tatăl ei era administrator. La etaj locuia prietena şi colega ei Margaret, o fetiţă ordonată, cuminte şi care avea multe talente. Clementina era şi ea o fetiţă respectuoasă dar mai puţin ordonată, dădea mereu de necazuri, făcea multe năzdrăvănii, era mereu certată la şcoală că nu este atentă, iar din această cauză era trimisă foarte des la directoarea şcolii, doamna Rice. Fetiţa avea o altă viziune a ceea ce se întâmpla în jurul ei, observa lucruri pe care alţi copii şi chiar oamenii mari nu le vedeau, găsând apoi soluţii, uneori favorabile. Aşa a rezolvat şi problema porumbeilor din faţa blocului, uşurându-i munca tatălui ei. Vă aşteptăm să împrumutaţi cartea de lasecţia…

Vezi articol original 311 cuvinte mai mult

Opera scriitorului Spiridon Vangheli devenită clasică!

Biblioteca Publică „A. Donici”

Vangheli, Spiridon. Băiețelul din Coliba Albastră / Spiridon Vangheli.  – Chișinău: Ed. Guguță, 2011 – 95 p.
Coliba Albastră descrisă de scriitorul Spiridon Vangheli în această carte reprezintă universul fiecărui copil inclusiv a lui  Radu – băiețelul care are trei ani. Noaptea doarme în casă, iar ziua trăiește în Coliba Albastră. Și casa, și pomii, și vîntul, și iazul, și soarele trăiesc cu el în această Colibă Albastră. Aici verdele se urcă în copaci din iarbă, tractorul face țărîna, iar soarele are nuielușe de lumină. Cu dînsele mînă bobocii la gîrlă. Vă propunem să descoperiți minunata lume a copilăriei prin această  carte.

Vangheli, Spiridon. Copii în cătușele Siberiei. / Spiridon Vangheli.  Chișinău: Ed. Guguță, 2013 – 46 p. 
Dragă copile, am scris această carte cu sufletul sfîșiat de durere. De ce am scris-o? Ca să arăt cît de crunt a fost regimul totalitar? Nu numai. Am vrut să-i vezi…

Vezi articol original 245 de cuvinte mai mult

La mulţi ani de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sursă: La mulţi ani de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

 

… purtătorilor numelor Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, vă trimitem o urare virtuală, vouă, dar şi membrilor familiilor voastre (soţ, soţie, fraţi surori, fii şi fice, nepoţi şi nepoate) şi prietenilor purtători ai aceluiaşi nume sau ai variantelor sale.

Poarta Sărutului, monument ce face parte din „Calea Eroilor”

Sursă: Poarta Sărutului, monument ce face parte din „Calea Eroilor”

Poarta Sărutului, monument ce face parte din „Calea Eroilor”

Calea Eroilor reprezintă Ansamblul sculptural aflat în Târgu Jiu și creat de sculptorul simbolist Constantin Brâncuși. Puțină lume știe că pe lângă cele trei monumente cunoscute, respectiv  Poarta Sărutului, Coloana Infinitului (Coloana fără sfârșit) șiMasa Tăcerii, mai există și Aleea Scaunelor. Pe lângă aceste patru monumente realizate de Brâncuși, din ansamblu mai face parte și bisericaSfinții Apostoli Petru și Pavel.

  • Ansamblul sculptural este creat ca un omagiu adus de sculptor sacrificiului celor căzuți pe front în Primul Război Mondial și a fost inaugurat în anul 1938, la data de 27 octombrie. Cele patru opere de artă sunt așezate, astfel încât, să formeze o axă lungă de 1275 m, dinspre apus către răsărit.
  •  Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a cărei construcții s-a realizat între anii 1927 și 1938, a fost inaugurată la aceiași dată cu Poarta Sărutului. Această biserică s-a construit pe locul alteia vechi (din anul 1777) și este situată pe aceiași axă a monumentelor și creează o legătură între ele.

  • Poarta Sărutului, situată la intrarea din parcul orașului, a fost inaugurată pe data de 27 octombrie 1938 și este construită din travertin (piatră poroasă). În ultimii ani, foarte multă lume a privit-o ca pe un simbol mai degrabă al iubirii, aici mulți tineri s-au căsătorit sau și-au jurat iubirea. De fapt, monumentul este unul cu simbolistică funebră, el reprezentând trecerea eroilor în viața de apoi. Poate fi interpretat ca un sărut al morții dat eroilor. Sărutul morții este reprezentat pe stâlpii ei. Brâncuși a realizat în anul 1907 o primă versiune a Porții Sărutului la scară mai mică, care a devenit monument funerar în cimitirul Montparnasse, în anul 1910.
  •  Cercurile de pe stâlpii ce alcătuiesc Poarta Sărutului, sub forma unor pupile, ar putea simboliza ochii care privesc spre interior. Aceștia reprezintă motivul sărutului, reprezentat de două jumătăți de cerc, element ce este foarte prezent în opera lui Brâncuși –
  •  Coloana Infinitului (Coloana fără sfârșit) este considerată un testament spiritual al artistului. Este alcătuită din 15 module octaedrice, iar al 16-lea fiind împărțit, o jumătate la baza coloanei și alta sus, astfel simbolizând infinitul. Are o înălțime de 29,35 metri, reprezentând o stilizare a coloanelor funerare specifice în sudul României.
  •  Masa Tăcerii este lucrată în piatră de Banpotoc. Este rotundă și are în jurul ei 12 scaune în formă de clepsidră, poziționate la distanță egală atât între ele, cât și față de masă.
  • Aleea Scaunelor a fost făcută între anul 1937 și 1938 și este poziționată la intrarea în parc, spre est, între Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Este un ansamblu de piatră, dispus pe o alee, alcătuit din două bănci și 30 scaune în formă tot de clepsidră, dar pătrată, ce sunt așezate în grupuri de câte trei.
  • http://www.almanahonline.ro/poarta-sarutului-monument-ce-face-parte-din-calea-eroilor/

Texte de istorie românească

Sursă: Texte de istorie românească

Texte de istorie românească

”…Sub prezidenţia protopopului Dr.George Popoviciu s-a votat o moţiune din care cităm:
5. Pretindem respectarea tratatului de la 4 august 1914, încheiat de cătră regatul român cu marile puteri aliate, pretindem întreaga provincie, Banatul, cu hotarele sale naturale(…)

Delegaţia (şvabilor, n.n.) a fost primită de Georges Clemenceau (…) Este vorba mai întâi de dorinţa puternică exprimată de unanimitatea adunării, ca tot poporul şvăbesc să fie unit cu poporul român DE CIVILIZAŢIE SUPERIOARĂ (s.n.), Banatul să rămână întreg (…) să fie alipit în întregime României.

I.I.C.Brătianu: Se cuvine să nu uităm că germanii au declarat în mod oficial că, în orice chip ar fi mai bine uniţi cu România decât cu Serbia…Noi n-am dat nici o lucrare de mari proporţii cu privire la Banat…

Cu definitiva graniţă trasată la Paris politicienii de atunci ai Serbiei n-au fost de acord. Iată ce scria generalul N.Tolovici, fost comandant al trupelor de ocupaţie din Timişoara, în ziarul Politika: Marea nedreptate ce s-a făcut poporului nostru prin împărţirea Banatului şi prin ÎNSTRĂINAREA (s.n.) Timişoarei de patrimoniul regatului nostru, constituie pentru noi o amintire dureroasă.”
(SURSA Dr. Gerhardt Hochstrasser, din Sueddeutsche Vierteljahres Blaetter, Germany)
N.n. Este de amintit faptul că nu toţi germanii nutreau aceleaşi sentimente. O parte din ei au fost de acord cu o autonomie a Banatului, în ultimă instanţă, cu o republică bănăţeană, instaurată de facto de evreul Otto Roth, social-democrat, sub oblăduirea Budapestei. Trupele sârbe de ocupaţie au spulberat efemera formaţiune statală guvernată de înfrânţii istoriei. Oricum, împărţirea Banatului între cele două regate a scutit teritoriul de grele despăgubiri de război…

 

 

CONVENŢIA ROMÂNIEI CU ANTANTA
DIN 14 aug.1916
(Frontiera)”…va trece apoi pe Tisa la nord de Szeged…va coborî pe talvegul Tisei până la confluenţa sa cu Dunărea şi apoi va urma talvegul Dunării până la graniţa actuală a României. România se îndatorează să nu ridice fortificaţii în faţa Belgradului…a îndemniza pe sârbii din regiunea Banatului, care, părăsind proprietăţile lor ar voi să emigreze în timp de doi ani de la încheierea păcii…”
S-a văzut cum s-au ţinut de cuvânt marile puteri. Observaţi cum iniţial era prevăzut ca Banatul să rămână întreg. Dar la Paris Torontalul a fost dăruit sârbilor.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: