Căutare

Biblioteca Cronopedia

~ club de scriere literar-artistică ~

Categorie

Fără categorie

Sentiment

15 poems left by her


Pe măsură ce îmbătrânesc,

devin tot mai bun

la arta asta,

de-a-ți mărturisi

nenumăratele sentimente.

Totul e întunecat.

O pustietate fioroasă

îmi străbate tot corpul,

iar

sufletul meu nu știe

daca-i vânătorul sau prada .

Secunda, minutul, ora

sunt chiar scurte

pentru

a ne putea transmite

tot ceea ce ne frământă.

Timpul se măsoară

în bătăi de inimi.

Buzele mele lipite de buzele tale

îți șoptesc înăuntru

psalmii lui Solomon.

Suntem doi îndrăgostiți,

obligați la zborul

spre

singurul drum drept

către Paradisul din cer.


Vezi articol original

(Dor)ința

15 poems left by her

Acum te-aș săruta ca să te-ostoiesc de durere.

Lasă-mă să-ți infiltrez supremele cuvinte pe sub coaste ,

pe spate ți-aș cresta nemurirea,

în timp ce-n ale tale mâini îmi tânjește inima.

Pe mine m-a extenuat dorul !

Vreau să rămân o-ntreagă viață lângă sufletul tău,

vreau să prind rădăcini puternice lăuntrice,

vreau să-ți deslușesc semnificațiile ezoterice de pe-a ta piele sfântă.

(D.)

Vezi articol original

Când zâmbeşte un bunic…

Poteci de dor

…undeva, în lume, se naşte o poveste. Ca toate poveştile cu A fost odată. Şi cu fiecare zâmbet, se mai scrie un capitol. Şi cu fiecare lacrimă, se mai întoarce o filă. Rânduri simple, ca şi zilele lor, cuvinte discrete ca toată viaţa lor. Frământări în fraze, ca şi-n sufletele lor. Au ştiut să-şi ducă paşii printre griji fără să ofteze. Şi fără să ceară. Au ridicat case cu mâinile goale şi, cărămidă cu cărămidă, au modelat un univers. Pentru fiecare dintre noi.
Cu aceleaşi palme cu care frământau pâine îşi ştergeau şi lacrimile măcinate de dorul celor care nu le mai înveseleau tinda ca odată. Dar ştiau mai bine ca oricine să le ascundă. Niciodată nu s-au plâns că-i doare chiar dacă mergeau gârboviţi de toate greutăţile lumii pe care o purtau pe umeri. Noi suntem bine dacă voi sunteţi bine. Noi, toţi copiii şi nepoţii lor. Al…

Vezi articol original 295 de cuvinte mai mult

Ratacit printre litere – 100

Singurătate în haiku

e-Bibliotheca septentrionalis

Gabriela Gentiana Groza

originalul în română și traducerea
în engleză de Gabriela Gențiana GROZA

*** Plopi în chiciură –
globul soarelui
singur pe cer

Poplars in hoarfrost
the sun’s globe
alone on thesky


*** Nimeni pe bancă în parc –
din pământ iese
cărăbușul de mai

Vezi articol original 297 de cuvinte mai mult

In memoriam MIHAI EMINESCU: „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”

e-Bibliotheca septentrionalis

bust_Eminescu_Baia_Mare

Motto-uri:
– „Şi nime-n urma mea / Nu-mi plângă la creştet, / Doar toamna glas să dea / Frunzişului veşted” (Mihai Eminescu, Mai am un singur dor)
– „Mihai Eminescu – o mare bătălie câştigată a poporului Român” (Ioan Alexandru)
– „Eminescu e întruparea literară a conştiinţei româneşti” (Nicolae Iorga)

grupaj realizat de PAUL Antoniu

Închinare Luceafărului Blând

ÎPS Mitropolit Bartolomeu Anania: IMN EMINESCULUI (1)* (Fragmentele 1 și 2, în acrostih)

Motto: „Eminescu e sfântul preacurat al ghersului românesc” (Tudor Arghezi)

E mult de când te’nsinguri spre nopţile de-apoi
Mişcându-ţi veşnicia prin spaţii şi prin noi.
Intrăm cu tine’n lume şi parcă ieri ne-au fost
Năvoadele din care-ţi făcurăm adăpost.
Enciclică serbare. Ne’nvălui în rotund.
Stâlpări de foc se-adună şi’n tine se pătrund.
Cenuşile’nserării pe slove ni le cerni
Umplându-le cu arderi din zorii tăi eterni.

Vezi articol original 2.231 de cuvinte mai mult

Viața la 29 de ani!

Momente!

Jocurile populare românești

Jocurile populare românești

Cele mai cunoscute jocuri populare românești, preferate de sătenii de la șes, deal și munte, în toate regiunile țării, sunt:

În Bucovina: Arcanul, Alunele, Dorneasca, Hora Unirii, Hora Bucovinei, Horodinca, Mândra, Oița, Piculeana, Roata, Ruseasca, Maramoaica, Sârboaica.

În Maramureș: Huțulia (horă urmată de sârbă), Roata (horă, jocul feciorilor), Maramureșanca (bătută urmată de horă), Jocul din Marmația (horă urmată de învârtită).

În Transilvania: Ardeleana, care are după regiuni, și alte denumiri ca Abrudeanca, Abruzana, Ardeleanca, Ardelenia, Brașoveanca, Bihoreanca, Bârsana, Hațegana, Lugojana, Mureșeanca, Someșana și altele. În multe părți din Transilvania, la acest joc i se mai zice: De învârtit, De mână, Învârtita, Joc ardelenesc, Joc de doi, Pe sub mână. Urmează: Călușarii, Danțul din Oaș, Fecioreasca, Hora Română, Păcuraru sau Ciobănașul, Romana, Tropotita, Bărbuncul (joc obișnuit la înrolarea tinerilor), Învârtita cu două fete, Breaza zis și Jocul de la noi sau De-a mâna.

În Moldova: Alivencile, Arcanaua, Barlaboiul, Ca la Breaza, Corăbiasca, Floricica, Hangu, Hora moldovenească, Hora Unirii, Lezeasca (sârbă), Mocăneasca, Nuneasca, Rața, Țiitura sau Ca la ușa cortului, Zorile (hore), Ungureasca (horă urmată de Învârtită), Pristandaua (brâu), Bătuta din Moldova, Călușerii, Chindia, Ruseasca, Sârbeasca ș. a.

În Banat: Arghileana, Argileana, Lugojana, Lugoșana, Lugozana, Câte doi, Doiu sau De-doi, Hora Unirii, Hora cuscrilor, Iedera, Leuca, Măzărica, Momiru, Pe loc, Perina, Piperiu, Rața, Sârba Banatului ș.a.

În Oltenia: Alunelul (Aluneasca), Bordeiașul, Băluța, Hora Unirii, Mânioasa, Nuneasca, Racii, Rustemul, Șimianca, Sbonțul, Ungurica (hore), Brâulețul, Bătuta, Banul Mărăcine, Chindia, Călușarii etc.

Muntenia: Boereasca (hora lui Anton Pann), Bugeacu (Bugheanu), Ca la Breaza, Ca la ușa cortului, Ciobănașul, Hora Unirii (hora mare), Hora de la Mărășești, Hora România Mare, Jianca, Nuneasca, Perinița, Tărășelul, Țigăneasca, Zorile (hore), Brâulețul, Bătuta, Banul Mărăcine, Chindia, Călușarii, Sârba.

În Dobrogea: Ațica, Cărășelul, Ciobănașul, Floricica, Joiana, Mocăneasca, Nuneasca, Oltenașul, Popârlan, Rața, Sultănica (hore), Chindia, Geamparalele, Lezeasca (sârbă), Paidușca, Șirimboiul (învârtite), Banul Mărăcine etc.

Cele mai multe, cele mai cunoscute și cele mai agreate jocuri populare românești în tot cuprinsul țării sunt: Hora, Sârba, Brâulețul, Învârtita,  Chindia, care au diferite numiri, Călușarii și Banul Mărăcine, care este considerat joc specific oltenesc.

Toate jocurile noastre naționale se execută cu pas sprinten și în tempo vioi, după aceeași cunoscută și frumoasă melodie, ce au fiecare dintre ele.

Dintre toate popoarele, românii sunt cei mai buni jucăuși în ritm colectiv.

P.S.

Sursa: revista „Izvorașul”, nr. 1, ianuarie, 1935.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: