Căutare

Biblioteca Cronopedia

~ club de scriere literar-artistică ~

mini-concurs Cronopedia – ediţia a 3-a – Rătăciri printre vacanţe

mini-concurs Cronopedia – ediţia a 3-a – Rătăciri printre vacanţe

NOTĂ: LA ACEST MINICONCURS POT PARTICIPA ŞI CITITORII ACESTUI BLOG!

 

mini-concurs – ediţia a 3-a – Rătăciri printre vacanţe

Pentru luna iulie 2018 vă propunem, în cadrul mini-concursului – ediţia a treia – un mini-concurs de proză scurtă cu tema „Rătăciri printre vacanţe”.

Proza scurtă se referă la o lucrare de ficțiune, în proză, sub formă de narațiune. Această formă sau procedeu are tendința de a fi mai mult orientat spre un scop anume decât lucrările mai lungi de ficțiune, cum sunt povestirile (în secolul 20 și 21) și romanele sau cărțile.

Reguli minimale recomandate:

1. nu irosiţi timpul cititorului;

2. daţi cititorului cel puţin un personaj care să nu se piardă pe timpul lecturii;

3. fiecare personaj ar trebui să vrea ceva, chiar dacă este doar un pahar de apă;

4. fiecare frază trebuie să facă una din două lucruri – să dezvăluie un caracter sau o actiune;

5. începeţi cât mai aproape de final;

6. fiţi dur cu personajele dv., indiferent cât de dulci sau inocente ar fi ele, faceţi-le să acţioneze surprinzător;

7. scrieţi pentru a un singur cititor (ţintă) nu pentru un auditoriu (dacă deschideți o fereastră și faceţi dragoste de faţă cu mulţi spectatori, ca să spunem așa, povestea va face pneumonie);

8. dați cititorilor dvs. cât mai multe informații posibile, cât mai curând posibil. Atenţie la suspans, cititorii ar trebui să aibă o înțelegere completă a ceea ce se întâmplă, unde și de ce, altfel vor termina povestea ei înșiși, în finaluri agreate de ei şi neiniţiate de dv.

9. În final, puteţi încălca toate aceste reguli, cu excepţia primei reguli.

REGULAMENTUL SPECIAL AL MINI-CONCURSULUI – EDIŢIA A 3-A

1. Tema: Rătăciri printre vacanţe

2. gen: proză scurtă

3. condiţii speciale:

6.6.1. – număr de personaje: minim 2 (pentru fiecare grup de 2 personaje în plus se adaugă câte un punct peste cele 10 ale minimului; personajele includ şi personajele alegorice);

6.6.2. – număr de cuvinte: 1200 (diferenţa faţă de normă se depunctează corespunzător);

6.6.3. – cuvinte impuse: soare, căldură, cafea, rătăcire, furtună, plimbări, noapte, bronz, nisip, cărare (10) – (aceste cuvinte se pot flexiona); cuvânt obligatoriu în titlu – vacanţă (neflexionat, lipsa lui determină eliminarea din concurs)

6.6.4. cuvânt suplimentar obligatoriu în text: cel puţin un cuvânt de 15 litere (pentru fiecare cuvânt de 15 litere în plus faţă de normă se adaugă 1 punct la cele 10 ale normei, sunt admise formele flexionate al acestor cuvinte);

6.6.5. procentajul cuvintelor unice (cel mai mare procentaj al cuvintelor unice dintr-o lucrare dă nota 10, următoarele vor determina nota corespunzător procentajului realizat).

La finalul textului, într-o notă de subsol se vor menţiona: numărul şi identitatea personajelor, numărul de cuvinte din text, lista cuvintelor impuse în forma folosită în text, cuvântul/cuvintele de 15 litere ( de ex: 2 – o umbrelă şi un scaun; 1201 cuvinte; soare, căldură, cafea, s-a rătăcit, furtună, s-au plimbat, noapte, bronz, nisip, cărare; necorespunzător).

4. Perioada de publicare/trimitere a lucrărilor propuse: 26.07.2018 – 31.07.2018. Lucrările pot fi trimise şi pe mesageria privată a organizatorului Ioan Muntean.

5. Lucrările vor fi publicate pe pagina de CONCURS IUL. 208 AUTORI, cu titlul sub forma: ediţie mini-concurs – nume autor – titlu proză – număr lucrare înscrisă (ex.: 3 – Ioan Ionescu – Mi-am rătăcit timpul în vacanţă (3))

6. Perioada de apreciere: 1.08 – 05.08.2018 ora 20.00

7. Centralizare şi publicare rezultate: 6 – 8.08.2018

8. Premiul mini-concursului: 1 abonament gratuit (6 numere succesive) la revista (august 2018 – ianuarie 2019);

Premii speciale:

– premiul de excelenţă: autorului cu cele mai multe proze scurte înscrise – 1 exemplar din revista pe luna august plus diplomă de excelenţă;

– premiul de popularitate: autorul cu cele mai multe răspunsuri/comentarii postate – 1 exemplar din revista pe luna august 2018 plus diplomă de popularitate;

– menţiune specială: pentru cele mai multe comentarii de minim 90 caractere postate – 1 exemplar din revista pe luna august plus diplomă de excelenţă;

– menţiune specială pentru cel mai bun procentaj al cuvintelor unice – 1 exemplar din revista pe luna august plus diplomă de excelenţă;.

Premiile pot fi cumulate de acelaşi autor.

9. Juriul concursului: această ediţie nu are juriu de specialitate;

10. Alte precizări: lucrările participante vor fi publicate în revista pe luna august 2018 (premiul I) şi pe luna august 2018 (premiile speciale şi următoarele până 10 clasate). Toate lucrările vor fi incluse într-un volum de proză . În funcţie de sponsorizări şi contribuţii acest volum poate fi tipărit până la sfârşitul anului 2018.

Reclame

Revista Cronos nr. 4 (39), aprilie 2018

Sursă: Revista Cronos nr. 4 (39), aprilie 2018

 

Revista nr. 4 (39), aprilie 2018. Revista – izvor de cultură, peniţa de aur – revistă de cultură, fondată la Constanţa, martie 2013, Anul V, serie nouă. ISSN 2286 – 1963. ISSN-L 2286 – 1963.

Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018

Sursă: Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018

 

Taifas literar nr. 4 (20), aprilie 2018;
– ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198; Fondată la Constanţa, noiembrie 2015; REDACŢIA REVISTEI: Director-fondator: Lenuş Lungu; Redactor-şef: Gabriela Mimi Boroianu; Redactor: Costel Avrămescu; Tehnoredactor: Ioan Muntean; Corectori: Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean; Redactori: Lenuş Lungu, Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean, Puiu Răducan, Costel Avrămescu; Grafică, coperţi, ilustrare: Ioan Muntean – prelucrare foto web.

Cele mai frecvente greşeli de scriere întâlnite în cărţi

Sursă: Cele mai frecvente greşeli de scriere întâlnite în cărţi | Bibliocarti

Cele mai frecvente greşeli de scriere întâlnite în cărţi

Nu spunem că o carte trebuie judecată după numărul de erori pe care le conţine, dar cum corectura lasă de dorit chiar şi la edituri de renume, nu e de mirare că sunt cititori care ajung să scrie incorect sau care, mai selectivi din fire şi cunoscători ale normelor limbii române, aleg să aşeze cartea la locul ei pe raft şi să zică „pas” lecturii ei.

Aşa ajung cărţile, uneori cu un conţinut bine documentat sau având poveşti ce merită citite, să fie abandonate sau criticate. De cele mai multe ori, problema scrierii se datorează în mare parte absenţei revizuirii sau lipsei de interes în ceea ce priveşte corectura.

Personal, mi-a fost dat de multe ori să întâlnesc greşeli gramaticale sau de ortografie încă de pe prima pagină – presupun că nu graba a fost vinovată aici – şi atunci când se întâmplă asta, inevitabil te întrebi cum vor fi restul filelor de carte.

Făcând o analiză a celor mai frecvente greşeli de scriere întâlnite în cărţi (şi aici vorbesc despre cele deja publicate, unele dintre ele beneficiind şi de publicitate intensă însoţită de afirmaţii precum „o carte excepţional scrisă”), am realizat o listă cu acestea, considerând că ar trebui să ne concentrăm asupra lor atunci când luăm decizia de a tipări o carte şi de a o oferi publicului spre lectură.

Repetiţiile supărătoare

De obicei, această problemă apare atunci când vocabularul scriitorului nu este foarte dezvoltat, iar folosirea sinonimelor nu se numără printre punctele sale tari. Repetiţiile pot însă deveni supărătoare în timpul lecturii şi de aceea este necesară o revizuire a cărţii şi o înlocuire a cuvintelor sau a expresiilor repetitive cu altele potrivite contextului, care bineînţeles, să nu schimbe sensul sau mesajul frazei.  Această revizuire trebuie făcută înainte de a trimite documentul spre publicare.

„i”-urile care dau bătăi de cap

Mulţi scriitori omit faptul că scrierea cu un „i” sau cu doi de „i” are propriile reguli, care nerespectate, duc către o redactare incorectă a documentului. De exemplu, atunci când adjectivul stă înaintea substantivului, acesta împrumută articolul (arborii măiaştri sau măiaştrii arbori), iar conjugarea verbelor nu este mereu cea bună, un exemplu la îndemână fiind chiar verbul „a fi” scris adesea greşit în multiple situaţii. Se scrie cu doi de „i” când se află la modul imperativ afirmativ  (Fii calm!), dar şi la viitor popular (O să fii deştept!) sau la modul conjunctiv prezent (Să fii acasă în seara asta!). Lista problemelor ridicate de „i”-uri nu se opreşte aici, fiind o adevărată listă de verbe generatoare de probleme, dar şi de cuvinte în genitiv care presupun doi de „i” şi nu terminaţia „ei”.

Doi de „n” sau unul singur?

Din păcate, problemele de scriere se răsfrâng şi asupra dublei consoane „n” şi cum există numeroase persoane care nu fac diferenţa între cum se pronunţă şi cum se scrie ne trezim că întâlnim în cărţi „un cer înorat” sau „un şiret înodat” ceea ce este total incorect şi, pe lângă faptul că atrage critici negative, este posibil ca volumul să fie lecturat de persoane care să considere că formele greşite sunt de fapt corecte, iar de aici va rezulta o întreagă tragedie din punct de vedere al scrierii. Pentru cuvintele care încep cu „n”, consoana se va dubla şi se vor forma cuvinte precum: înnodat, înnorat, înnobilat, înnoptat etc.

„Cearta” cu acordul dintre subiect şi predicat

Această problemă este una gravă şi din nefericire nu este ocolită cu desăvârşire în cărţi. Imaginaţi-vă o poveste bună, dar cu propoziţii şi fraze în care mai dăm peste câte un „este multe” (şi nu vorbim aici despre replici ale eventualelor personaje care încearcă să redea anumite însuşiri ale vorbitorului). În primul rând se uită tot mai des că între subiect şi predicat nu se pune virgulă, chiar dacă autorul simte nevoia unei pauze în vorbire. Apoi, frazele lungi, subiectul multiplu sau pur şi simplu neatenţia duc către un dezacord deranjant. În afară de acordul de număr, gen şi persoană, mai există şi un acord prin atracţie sau unul după înţeles. Excepţiile de la acord nu trebuie însă speculate ci stăpânite foarte bine, corectate unde este cazul, mai ales dacă scriitorul intenţionează să publice cartea. Niciun cititor nu doreşte să lectureze un volum cu enunţuri nongramaticale.

„î” sau „â”?

Ilogice sau nu, argumentele Academiei Române sunt cele care dictează. Ştim cu toţii ca sunt şi autori care au decis să nu se supună acestor reguli şi continuă să folosească „î” riscând să adopte astfel o scriere incorectă. Partea mai gravă este atunci când scriitorii folosesc cele două vocale haotic, fără să conştientizeze că se scrie „neîntrerupt” „a coborî”, „mână”, „tâmpit” etc. Ne putem da seama cu uşurinţă că multe persoane sunt străine de schimbarea ortografiei şi de regulile scrierii cu „î” şi „â”, dar asta nu „îndulceşte” o carte cu prea multe astfel de greşeli. Dacă nu suntem siguri pe forma corectă, recomandat este să optăm pentru o corectură a cărţii sau pentru consultarea DOOM-ului.

Of! Diacriticele!

Scrierea cu diacritice ar trebui să fie una instinctivă, dar tot mai tastăm câte un cuvânt căruia îi lipsesc. Dăm vina pe tastatură (la fel ca şi în cazul literelor „mâncate” sau adăugate accidental din grabă), pe orele târzii care ne-au prins în faţa calculatorului, pe fontul prea mic, pe o redactare rapidă etc. Niciun cititor nu va bate cu pumnul în masă pentru câteva cuvinte „scăpate”, dar când acestea există aproape pe fiecare pagină, sigur va strâmba din nas, iar dacă încă din motto-ul cărţii vor întâlni diacritice lipsă, s-ar putea să opteze pentru aşezarea volumului pe raft.

Cratima cu bucluc

Prin derapajele de la scrierea corectă ne lovim şi de absenţa cratimei acolo unde ar trebui să existe, dar… şi de prezenţa ei acolo unde nu ar trebui să fie. Da, e cam „de-a râsul plânsul”, dar asemenea erori în utilizarea limbii române sunt întâlnite în multe cărţi din librării. Din păcate vom citi destul de des construcţii incorecte de genul:  „Mai văzut aseară?” şi „Am vrut m-ai mult de la tine.”, iar abaterile de la folosirea cratimei nu se opresc aici.

Alte greşeli întâlnite sunt legate de adjectivele pronominale posesive (noştri, voştri) care nu se scriu cu doi de „i” sau de prepoziţia „care” ce necesită uneori un „pe” înaintea ei („cărţile pe care le-am citit”). Semnele de punctuaţie ridică o altă problemă majoră, virgulele fiind ori folosite abuziv, ori lipsind cu desăvârşire.

Ne oprim aici cu analiza celor mai frecvente greşeli de scriere de prin cărţi şi vă invităm la o lectură de calitate!

 

DANDU BRIEL – Mareea, cu PRIVIREA aţintită spre STELE!

Sursă: DANDU BRIEL – Mareea, cu PRIVIREA aţintită spre STELE!

DANDU BRIEL – Mareea, cu PRIVIREA aţintită spre STELE! – proză, poveşti. Reeditare electronică cu acceptul direct al autorului DANDU BRIEL şi al Bibliotecii Cronopedia, realizată de Ioan Muntean.

provocare… ACROSTIH

Sursă: provocare… ACROSTIH

Acrostihul (din greacă ἀϰρόστιχον [akrostichon] < akros – extrem, dinafară, stichos – vers) este o formă de poezie „cu țintă/ estinație ascunsă, mascată“, ale cărei versuri au „în cap“ (dar și pe altă coloană, pentru posesorii de „cheie“) literele dintr-un nume de persoană („adorată“/„ironizată“) scris (citit) „pe verticală“ („de sus în jos, ca la japonezi“), ori dintr-o propoziție-replică, sau dintr-o lozincă.

Vă provoc (aici în CLUBUL DE POEZIE) la un mini-concurs cu tema triplu Acrostih literar, după modelul de mai jos):

RODICA
(Triplu acrostih)
Prima literă de la fiecare vers citită de sus în jos, a doua literă de la fiecare vers citită de jos în sus şi a treia literă de la fiecare vers citită, din nou, de sus în jos, dau de fiecare dată cuvântul RODICA

Rar îmi e dat să simt că nu sunt singur,
ocolit de lume şi de timp. E adevărul pur,
didactic, poate, prezentat dar real. Ce-i dacă pare
idilic, ca-n poeziile cu clipa când încep să zboare
cocorii, plecând din calea noastră, pe-nalte căi senine?
Arareori mi-e dat să nu fiu singur. Atuncea sunt cu tine.

                                                                                     1974 – Miehs

Fiecare poezie-acrostih va fi publicată în acest club de poezie, ca însemnare independentă, cu menţionarea în titlu (triplu acrostih). În principiu nu există o limită fixă a datei până la care se desfăşoară miniconcursul, am fixat data de 1 iunie ora 0.00 ca final al postărilor.

Aprecierea propunerilor din miniconcurs se va face după: numărul de vizualizări, numărul de aprecieri, numărul de comentarii mai mari de 140 de caractere şi după numărul de emoticoane înserate astfel:

–  – aprecieri (puncte pozitive, maxim 10)

Premiul concursului va consta în acordarea unei diplome (tipărite), publicarea autorului într-un număr al revistei Taifas literar (la rubrica taifasuri – 2 pagini) şi acordarea (gratis) a 2 exemplare din acel număr.

Participanţii clasaţi pe următoarele locuri vor beneficia de publicarea în pagibile revistelor Taifas literar sau Cronos a lucrărilor participante. Aprecierea, comentarea lucrărilor se face din momentul postării pe site a creaţiei participante până la data de 10.06.2018 ora 23.00, urmând ca până la 15 iunie să se desemneze câştigătorul. La o lucrare participantă un membru (autor sau nu) poate face oricâte comentarii, dar doar o singură dată poate acorda aprecieri cu emoticoane (în caz că apar mai multe se iau în considerare primele). Un concurent poate participa cu mai multe lucrări.

NOTE: 1. cuvântul din acrostih este la alegere, să aibă însă minim 5 litere, de preferinţă fără diacritice.

2. În comentarii puteţi veni cu completări despre tehnica acrostihului, exemple clasice sau contemporane.

3. Pentru a adăuca un acrostih în CLUBUL DE POEZIE, faceţi clic pe CLUBURI, apoi alegeţi prima opţiune CLUBUL DE POEZIE şi în pagina afişată faceţi clic pe +Adaugă o discuţie,  scrieţi titlu cu menţiunea (triplu acrostih), apoi scrieţi conţinutul acrostihului şi apăsaţi Publicare.

Revista Cronos nr. 3 (38), martie 2018

Sursă: Revista Cronos nr. 3 (38), martie 2018

 

Revista nr. 3 (38), martie 2018. Revista – izvor de cultură, peniţa de aur – revistă de cultură, fondată la Constanța, martie 2013, Anul V, serie nouă. ISSN 2286 – 1963. ISSN-L 2286 – 1963.

Înălţarea Domnului (Joia săptămânii a şasea după Paşti)

Sursă: Înălţarea Domnului (Joia săptămânii a şasea după Paşti)

 

 

Înălţarea Domnului (Joia săptămânii a şasea după Paşti) – colecţia „Vieţile sfinţilor” a bibliotecii – Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor” apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), precum şi după articole prelucrate de pe internet realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul/momentul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.

Nicu Doftoreanu – Tangouri zglobii despre copii şi nu numai

Sursă: Nicu Doftoreanu – Tangouri zglobii despre copii şi nu numai

 

Nicu Doftoreanu – Tangouri zglobii despre copii şi nu numai. Reeditare electronică cu acceptul direct al autorului Nicu Doftoreanu şi al Bibliotecii Cronopedia, realizată de Ioan Muntean.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: